| 1.
|
ISPIT'I, ispitesc, vb. IV. Tranz. 1. A atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi. ♦ Refl. (Înv.) A se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a gresi. 2. (Înv.) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva. 3. (Înv. si pop.) A cerceta, a examina; p. ext. a descoase. 4. (Înv.) A constata; a descoperi, a afla. - Din sl. ispytati.
Sursă
: DEX'98
(15762)
- valeriu |
| |
| 2.
|
A ispiti ≠ a dezgusta
Sursă
: Antonime
(68863)
- siveco |
| |
| 3.
|
ISPIT'I vb. v. tenta. Sursă
: Sinonime
( 188350)
- siveco |
| |
| 4.
|
ISPIT'I vb. v. afla, analiza, cerceta, chesti-ona, cuteza, descoperi, examina, găsi, interoga, încerca, încumeta, îndrăzni, întreba, măsura, observa, proba, scruta, studia, urmări, verifica.Sursă
: Sinonime
( 188351)
- siveco |
| |
| 5.
|
ispit'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ispit'esc, imperf. 3 sg. ispite'a; conj. prez. 3 sg. si pl. ispite'ască
Sursă
: DOR
(254554)
- siveco |
| |
| 6.
|
A ISPIT//'I ~'esc tranz. 1) A supune unei ispite; a ademeni; a momi; a tenta. 2) înv. (persoane sau caracterul si sentimentele lor) A pune la încercare. 3) (persoane) A întreba cu insistenţă, recurgând la viclesuguri, pentru a afla un secret; a iscodi; a descoase. /<sl. ispytati
Sursă
: NODEX
(339389)
- siveco |
| |
|
|